Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut din părinți înaintați în vârstă, Zaharia – preot al Legii Vechi, și Elisabeta, rudă cu Fecioara Maria. Nașterea sa a fost vestită de Arhanghelul Gavriil, iar pentru îndoiala sa, Zaharia a rămas mut până la împlinirea prorociei. Copilul a primit numele Ioan, „darul lui Dumnezeu”, așa cum fusese poruncit din cer. Sfântul Ioan este ultimul proroc al Vechiului Testament și legătura vie cu Noul Testament. Viața sa a fost una de aspră nevoință și smerenie. A trăit în pustie, îmbrăcat simplu, hrănindu-se cu miere sălbatică și roade ale pustiei. Pentru mustrarea fără teamă a păcatului, Sfântul Ioan a fost întemnițat și, la cererea Irodiadei, a fost ucis prin tăierea capului, fapt prăznuit de Biserică la 29 august.
Ziua de 7 ianuarie marchează și numeroase tradiții populare. Se spune că oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă pentru sănătate, iar sărbătoarea este considerată una a bucuriei, pentru că cine nu se veselește de Sfântul Ion va fi trist tot anul. Totodată, în această zi se încheie Sărbătorile de Iarnă și, potrivit credinței populare, „se botează gerul”, semn că frigul începe să se îmblânzească.
Milioane de români își sărbătoresc în această zi onomastica, iar Sfântul Ioan Botezătorul rămâne un model de credință, curaj și adevăr, cel care a arătat lumii calea către Hristos.
