Peisajul de toamnă, acoperit de prima zăpadă, s-a umplut de viață: sunetul clopoțeilor se amestecă cu huruitul utilajelor, iar în aer plutește bucuria începutului de coborâre. Drumarii și ciobanii au făcut echipă bună — unii cu lopeți și lame, alții cu câini și câte un fluier.
Așa se încheie, cu voie bună și recunoștință, o poveste montană în care plugurile, oile și oamenii au mers mână în mână. Drumul spre Rânca e acum liber — iar toamna, mai frumoasă ca oricând!
