De ziua Sfântului Ștefan, mulți creștini aduc în casă icoane ale sfântului, încredințați că vor primi ajutor pentru sănătate și pentru depășirea conflictelor. În biserici se oficiază slujbe speciale și se pomenesc creștinii care au murit în împrejurări dramatice. În unele zone din țară, precum Muntenia, gospodinele prepară „pâinicile lui Ștefan”, dulciuri rotunde unse cu miere, care sunt sfințite la biserică și împărțite de pomană copiilor săraci.
Numele Ștefan provine din grecescul „Stephanos”, însemnând „coroană” sau „cunună”. Martirajul său, petrecut în anul 33, deschide șirul impresionant al celor care au fost persecutați pentru credința lor. Cu har divin, Sfântul Ștefan a săvârșit minuni și a fost un susținător fervent al faptului că Iisus Hristos este Mesia cel prezis de profeți.
Astăzi, peste 450.000 de români care poartă numele Ștefan, Ștefania sau derivate ale acestora își sărbătoresc onomastica.
