„Subvențiile pentru partide și întreținerea unui Parlament supradimensionat reprezintă o imoralitate strigătoare la cer. România are nevoie de reforme curajoase, nu de sinecuri și risipă”, a declarat Târziu, subliniind că acești bani ar trebui direcționați către spitale, școli și infrastructură, nu către „propagandă și luxul partidelor”.
Potrivit raportului Expert Forum, în primele nouă luni ale anului 2024, partidele au primit 173 de milioane de lei de la buget, sumă care va depăși 284 de milioane până la finalul anului. Aceste fonduri, justificate oficial prin promovarea democrației, sunt cheltuite masiv pe „presă și propagandă”, precum și pe aparate de partid paralele cu statul.
Exemple concrete ilustrează risipa: PSD a cheltuit 75,8 milioane de lei, dintre care 61,4 milioane pe propagandă; AUR a primit 34 de milioane, cu 16 milioane alocați aceluiași capitol și 2 milioane pe deplasări; PNL a consumat aproape 28 de milioane, inclusiv 10 milioane pe imobiliare și 9 pe propagandă; USR – 24,7 milioane, cu 7,5 milioane pe personal și 5 pe propagandă. UDMR beneficiază de un mecanism separat, primind peste 64 de milioane de lei prin asociații ale minorităților.
„Este scandalos ca românii să plătească, prin taxe și impozite, salariile unor activiști de partid și campanii de propagandă politică. Contribuabilul ajunge astfel să finanțeze manipularea la care este supus”, a acuzat Târziu. El contestă și argumentul „independenței politice” invocat de partide, afirmând că subvențiile nu elimină influențele private, ci creează o „dublă imoralitate”, menținând o clasă politică „parazitară și ruptă de realitate”. „Este o cratiță comună, în care fiecare bagă lingura cât poate de adânc”, a adăugat el.
Parlamentul: un afront la referendumul popular
Pe lângă subvenții, Târziu critică numărul exagerat de parlamentari – 465 la Camera Deputaților și Senat –, contrar voinței exprimate la referendumul din 2009, când majoritatea covârșitoare a optat pentru reducerea la 300. „Este revoltător ca la 16 ani după acel vot, românii să fie ignorați. Țări precum Polonia sau Spania, cu populații similare sau mai mari, au parlamente mai eficiente. Actualul număr nu servește democrației, ci doar multiplica sinecurile și privilegiile partidelor”, a spus europarlamentarul.
Reformă urgentă: eliminarea subvențiilor și respectarea voinței populare
Acțiunea Conservatoare propune două măsuri esențiale: eliminarea totală a subvențiilor de la buget, forțând partidele să se finanțeze din cotizații și donații private, și reducerea numărului de parlamentari la 300, conform referendumului. „Până când aceste reforme nu vor fi implementate, orice discurs despre responsabilitate este ipocrizie. Politicienii trebuie să înceteze să trăiască din banii poporului pe care îl sărăcesc”, a conchis Târziu.
Partidul face un apel la cetățeni să sancționeze prin vot partidele refractare la schimbare. „Nu putem construi o Românie puternică și demnă dacă acceptăm risipa și impostura. Avem nevoie de un stat responsabil și de o clasă politică reformată radical”, a transmis președintele Acțiunii Conservatoare.