Potrivit tradiției, această zi este dedicată pomenirii celor dragi plecați dintre noi, iar credința populară interzice lucrul, sub amenințarea că nesocotirea acestei zile sfinte poate aduce suferință înainte de moarte. În tradiția românească, Arhanghelul Mihail este cunoscut ca liderul oștirilor cerești, veghează la căpătâiul celor suferinzi și, uneori, poartă chiar cheile Raiului. Arhanghelul Gavril este cel care a vestit nașterea Mântuitorului și este cinstit pentru rolul său divin de mesager.
În trecut, în Bucovina, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că "ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora". În credinţa populară, Arhanghelii asistă şi la Judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
În această zi, la munte, Arhanghelii sunt patronii oilor, iar stăpânii turmelor urmează obiceiul de a arunca „turta arieților” în turma de oi, un gest despre care se crede că aduce rodnicie în anul care vine. De asemenea, se fac praznice și se aprind lumânări pentru cei plecați dintre noi, fără o rugăciune la căpătâi.
Sfinții Mihail și Gavril sunt celebrați în calendarul popular pe durata a trei zile, denumite simbolic „Capul”, „Mijlocul” și „Coada” Arhanghelului, aducând cu ele tradiții și credințe adânc înrădăcinate în cultura românească.
