Potrivit analizei lui Târziu, România a pornit în 2021 cu o alocare de 29,2 miliarde de euro, însă, în urma renegocierilor din 2023 și din iulie 2026, valoarea planului a ajuns la 20,1 miliarde de euro. Autorul susține că România a absorbit efectiv aproximativ 13 miliarde de euro.
Una dintre principalele probleme invocate este reprezentată de jaloanele neîndeplinite. Târziu amintește, printre altele, de legea salarizării unitare, pentru care România ar fi pierdut 770 de milioane de euro, după ce măsura nu a fost adoptată în termenul prevăzut.
Dispute privind energia și închiderea centralelor pe cărbune
Un alt punct important al analizei îl reprezintă jalonul 119a, care prevede scoaterea din funcțiune a încă 710 MW de capacitate de producție pe cărbune până la 31 august 2026.
Claudiu Târziu susține că obligația a devenit cu atât mai controversată în contextul problemelor apărute în sistemul energetic, pe fondul secetei și al scăderii producției hidro, dar și al opririi reactoarelor de la Cernavodă.
Potrivit acestuia, autoritățile române au încercat să mențină în funcțiune grupurile energetice pe cărbune de la Turceni și Craiova, în timp ce Comisia Europeană ar fi avertizat asupra unor corecții financiare de până la 1,8 miliarde de euro și asupra riscului blocării unor plăți în valoare de 8,8 miliarde de euro.
În analiza sa, Târziu consideră că România ajunge astfel într-o situație dificilă: respectarea integrală a angajamentelor privind eliminarea cărbunelui poate pune presiune pe securitatea energetică, în timp ce nerespectarea acestora poate atrage pierderi financiare importante.
Semne de întrebare privind transparența fondurilor
Autorul face referire și la un raport al Curții Europene de Conturi publicat în mai 2026, care a analizat mecanismul european de redresare. Potrivit lui Târziu, raportul ridică probleme privind transparența informațiilor referitoare la beneficiarii fondurilor, costurile proiectelor și rezultatele obținute.În cazul României este menționat și subiectul microbuzelor electrice cumpărate prin PNRR, despre care autorul afirmă că au fost achiziționate la prețuri considerate de el exorbitante și că, până în prezent, nu ar exista o anchetă finalizată sau răspunderi stabilite.
Proiecte rămase în urmă
În ceea ce privește rezultatele concrete ale programului, Claudiu Târziu susține că România a realizat mai puțin de 60% dintre autostrăzile prevăzute inițial și sub o treime dintre spitalele incluse în plan. O parte dintre proiectele rămase ar urma să fie continuate prin alte surse de finanțare, precum fondurile de coeziune, programul SAFE sau bugetul de stat.
În concluzia sa, Târziu afirmă că PNRR a adus și investiții importante pentru România, însă consideră că rezultatele sunt departe de promisiunile inițiale și că o parte dintre costurile și consecințele programului vor fi resimțite pe termen lung.
Materialul lui Claudiu Târziu reprezintă o perspectivă critică asupra modului în care România a gestionat PNRR și asupra relației dintre obligațiile asumate prin program și interesele economice și energetice ale țării.
