Cunoscut și ca Postul Mare, acest timp de pregătire amintește de cele 40 de zile petrecute de Mântuitorul în pustiu. Dincolo de regulile alimentare – care presupun renunțarea la carne, ouă și lactate, iar în anumite zile chiar la ulei și vin – postul are o puternică dimensiune spirituală: spovedanie, participare la slujbe și fapte de milostenie.
Prima zi, numită Lunea Curată sau Spolocania, este dedicată purificării. În tradiția populară, gospodăriile sunt curățate temeinic, iar vasele folosite „de dulce” sunt spălate și puse deoparte. În unele zone, femeile pregătesc turta numită „Sfânta Maică Luni” pentru ocrotirea familiei și a turmelor, iar mesele sunt simple, simbol al începutului unei perioade de disciplină și liniște. În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie, în a doua duminică a lunii. Cu o săptămână mai devreme, pe 5 aprilie, va fi celebrat Paștele catolic. Pe parcursul Postului Mare există și două zile cu dezlegare la pește: pe 25 martie, la Buna Vestire, și pe 5 aprilie, în Duminica Floriile. Postul Paștelui rămâne, pentru milioane de credincioși, nu doar o perioadă de restricții alimentare, ci un drum interior spre lumină, iertare și înnoire sufletească.